Cuprins

 

6. INVAZIA  RINOCROCILOR

 

Rinocrocii au văzut fumul negru care se ridica deasupra fluviului și l-au simțit în nările largi de sub cornurile negre.

În fruntea trupei numeroase pregătite de mult pentru ziua atacului asupra Floridoriei se afla cel mai urât și mai mare Rinocroc, care își spunea singur Marele Rinocroc. Acesta își începea poruncile întotdeauna cu cuvintele: „Eu sunt Marele Rinocroc!”

La semnalul dat de șobolani, căpetenia ordonă:

- Eu sunt Marele Rinocroc! Gata, pornim la atac împotriva Floridorilor!

În câteva ore, peste fluviu se întinse un pod plutitor construit de sclavi – prizonieri aduși din locuri îndepărtate, cotropite de Rinocroci. Tot ei purtau pe umeri mașinile de război ale Rinocrocilor. Toată armata de Rinocroci treceau fluviul. Era o noapte fără lună. Floridoria se odihnea după o zi e lucru intens. La porțile cetății făcea de strajă Mărgărit și Stejărel care de pe meterezele ridicate pentru apărare îi văzură pe Rinocrocii care izbeau în porțile cetății. Dădură alarma! Era timp să urce tot poporul Floridorilor sus în munți dacă stâlpii porților cetății n-ar fi fost roase de șobolani. Rinocrocilor nu le-a fost greu să le dărâme. Când au năvălit toată turma, porțile au căzut neputincioase. Zadarnică rezistență au opus Mărgărit și Stejărel! Și prea târziu pentru Floridorii care aveau căsuțele prin apropiere! Bărbații au ieșit cu curaj în fața Rinocrocilor și au ținut piept cât au putut, pentru ca femeile, copii și bătrânii să se salveze în munți. În scurt timp, Rinocrocii au pus stăpânire pe Floridoria și i-au luat sclavi pe mulți dintre harnicii ei locuitori. Nu reușiseră să scape nici Busuioc Savantul, nici Inișor, nici Siminică, nici alți băieți și nici fetele Lăcrămioara, Garofița, Crina! Rămăseseră multe boabe de grâu și de porumb în magazii, pepeni pe câmp, legume gustoase în grădini, fructe aromate în livezi!

Rinocrocii au ocupat căsuțele Floridorilor. În Palatul Înțelepciunii s-a instalat Marele Rinocroc. Trei săptămâni încheiate cotropitorii și-au sărbătorit biruința. Nu mai pridideau furând roadele pământului Floridoriei. Începuse jaful și prăpădul asupra câmpurilor, viilor și livezilor. Tot ce se putea lua era dus în Piața Coloanelor și împărțit între căpeteniile turmei. Rinocrocii de rând nu rămâneau nici ei mai prejos decât mai marii lor. Călcau în picioare florile, distrugeau culturile, doborau arborii, furau podoabele Floridorilor.